Anunţuri
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale prin Directia Generala de Dezvoltare Rurala - Autoritatea de Management pentru Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014 -2020 informeaza beneficiarii si potentialii beneficiari cu privire la masurile de mediu si clima aplicate în anul 2017 pe terenurile agricole. Masurile de dezvoltare rurala adresate utilizatorilor de terenuri agricole care faciliteaza acordarea unor plati anuale, pe hectar suprafata agricola pentru compensarea totala sau partiala a costurilor suplimentare si pierderilor de venit suportate de fermieri se regasesc în Masura 10 -  Agro Mediu si clima. Masura 11 - Agricultura ecologica si Masura 13-  Plati pentru zone care se confrunta cu constrângeri specifice

Pentru informatii detaliate accesati link-ul:
http://www.madr.ro/pndr-2014-2020/implementare-pndr-2014-2020/masuri-de-mediu-si-clima.html

- ♦ -
Formularul informatic P4000 privind inventarul centralizat al bunurilor
- ♦ -
Programe Guvernamentale pentru IMM
- ♦ -
Program cu finantare externa PA 05 – Eficienta Energetica

- ♦ -
MAI diversifica modalitatile de plata a taxelor pentru eliberarea pasapoartelor si a permiselor de conducere*

semnificatia codurilor meteo
»
Legea 215

LEGE nr. 215 din 23 aprilie 2001 (*republicata*)
administratiei publice locale

 
EMITENT:     PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 123 din 20 februarie 2007
 
 
-----------
    *) Republicata în temeiul <LLNK 12006   286 10 202   0 44>art. III din Legea nr. 286 din 29 iunie 2006 pentru modificarea si completarea <LLNK 12001   215 10 201   0 48>Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 18 iulie 2006, si rectificata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 13 septembrie 2006, dându-se textelor o noua numerotare.
    <LLNK 12001   215 10 201   0 48>Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 a fost publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001 si, ulterior adoptarii, a mai fost modificata si completata prin:
    - <LLNK 12001    74180 301   0 45>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 74/2001 pentru completarea <LLNK 12001   215 10 202 152 61>art. 152 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 25 mai 2001, aprobata cu modificari si completari prin <LLNK 12001   738 10 201   0 18>Legea nr. 738/2001, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 14 decembrie 2001;
    - <LLNK 12002   216 10 201   0 18>Legea nr. 216/2002 pentru modificarea alin. (1) al <LLNK 12001   215 10 202 103 61>art. 103 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 29 aprilie 2002;
    - <LLNK 12003   161 10 201   0 18>Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003;
    - <LLNK 12004   141 10 201   0 18>Legea nr. 141/2004 pentru modificarea si completarea <LLNK 12001   215 10 201   0 48>Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 4 mai 2004, rectificata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 7 mai 2004;
    - <LLNK 12004   340 10 201   0 18>Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 21 iulie 2004;
    - <LLNK 12004   393 10 201   0 18>Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004.
 
 
    CAP. I
    Dispozitii generale
 
    SECTIUNEA 1
    Regimul general al autonomiei locale
 
    ART. 1
    (1) Prezenta lege reglementeaza regimul general al autonomiei locale, precum si organizarea si functionarea admnistratiei publice locale.
    (2) În sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
    a) activitati de administratie social-comunitara - actiunile prin care se concretizeaza relatia autoritatilor administratiei publice locale cu asociatiile de proprietari de pe raza unitatii administrativ-teritoriale;
    b) aglomerari urbane - asociatiile de dezvoltare intercomunitara constituite pe baza de parteneriat între municipii, altele decât cele prevazute la lit. j), si orase, împreuna cu localitatile urbane si rurale aflate în zona de influenta;
    c) asociatii de dezvoltare intercomunitara - structurile de cooperare cu personalitate juridica, de drept privat, înfiintate, în conditiile legii, de unitatile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice;
    d) autoritati deliberative - consiliul local, consiliul judetean, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor;
    e) autoritati executive - primarii comunelor, oraselor, municipiilor, ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului Bucuresti si presedintele consiliului judetean;
    f) consilii locale - consilii comunale, orasenesti, municipale si consiliile subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor;
    g) organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local sau judetean - denumirea generica ce include:
    1. institutii publice si servicii publice înfiintate si organizate prin hotarâri ale autoritatilor deliberative, denumite în continuare institutii si servicii publice de interes local sau judetean;
    2. societati comerciale si regii autonome înfiintate sau reorganizate prin hotarâri ale autoritatilor deliberative, denumite în continuare societati comerciale si regii autonome de interes local sau judetean;
    3. asociatii de dezvoltare intercomunitara;
    4. furnizori de servicii sociale, de drept public ori privat, care acorda servicii sociale în conditiile prevazute de lege;
    5. asociatii, fundatii si federatii recunoscute ca fiind de utilitate publica, în conditiile legii;
    6. operatori de servicii comunitare de utilitati publice locale sau judetene;
    h) subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor - sectoarele municipiului Bucuresti sau alte subdiviziuni ale municipiilor, ale caror delimitare si organizare se fac prin lege;
    i) unitati administrativ-teritoriale - comune, orase si judete; în conditiile legii, unele orase pot fi declarate municipii;
    j) zona metropolitana - asociatia de dezvoltare intercomunitara constituita pe baza de parteneriat între capitala României sau municipiile de rangul I si unitatile administrativ-teritoriale aflate în zona imediata.
    ART. 2
    (1) Administratia publica în unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza în temeiul principiilor descentralizarii, autonomiei locale, deconcentrarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor în solutionarea problemelor locale de interes deosebit.
    (2) Aplicarea principiilor prevazute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat national, unitar si indivizibil al României.
    ART. 3
    (1) Prin autonomie locala se întelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, în numele si în interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, în conditiile legii.
    (2) Acest drept se exercita de consiliile locale si primari, precum si de consiliile judetene, autoritati ale administratiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
    (3) Dispozitiile alin. (2) nu aduc atingere posibilitatii de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice alta forma de participare directa a cetatenilor la treburile publice, în conditiile legii.
    (4) Prin colectivitate locala se întelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala.
    ART. 4
    (1) Autonomia locala este numai administrativa si financiara, fiind exercitata pe baza si în limitele prevazute de lege.
    (2) Autonomia locala priveste organizarea, functionarea, competentele si atributiile, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin comunei, orasului, municipiului sau judetului, dupa caz.
    ART. 5
    (1) Autoritatile administratiei publice locale exercita, în conditiile legii, competente exclusive, competente partajate si competente delegate.
    (2) Autonomia locala confera autoritatilor administratiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, sa aiba initiative în toate domeniile, cu exceptia celor care sunt date în mod expres în competenta altor autoritati publice.
    ART. 6
    (1) Raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale din comune, orase si municipii si autoritatile administratiei publice de la nivel judetean se bazeaza pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii, cooperarii si solidaritatii în rezolvarea problemelor întregului judet.
    (2) În relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si consiliul judetean, pe de o parte, precum si între consiliul local si primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.
    ART. 7
    Descentralizarea competentelor catre autoritatile administratiei publice locale se face cu respectarea principiilor si regulilor prevazute de Legea-cadru a descentralizarii.*)
----
    *) <LLNK 12006   195 10 201   0 43>Legea-cadru a descentralizarii nr. 195/2006, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 25 mai 2006.
 
    ART. 8
    (1) Autoritatile administratiei publice centrale vor consulta, înainte de adoptarea oricarei decizii, structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, în toate problemele care le privesc în mod direct, potrivit legii.
    (2) Structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale sunt:
    a) Asociatia Comunelor din România;
    b) Asociatia Oraselor din România;
    c) Asociatia Municipiilor din România;
    d) Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene din România;
    e) alte forme asociative de interes general, constituite potrivit legii.
    ART. 9
    (1) În cadrul politicii economice nationale, comunele, orasele, municipiile si judetele au dreptul la resurse financiare proprii, pe care autoritatile administratiei publice locale le stabilesc, le administreaza si le utilizeaza pentru îndeplinirea competentelor si atributiilor ce le revin, în conditiile legii.
    (2) Resursele financiare de care dispun autoritatile administratiei publice locale trebuie sa fie corelate cu competentele si cu atributiile prevazute de lege.
    ART. 10
    Autoritatile administratiei publice locale administreaza sau, dupa caz, dispun de resursele financiare, precum si de bunurile proprietate publica sau privata ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale.
    ART. 11
    (1) Doua sau mai multe unitati administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competentelor autoritatilor lor deliberative si executive, sa coopereze si sa se asocieze, în conditiile legii, formând asociatii de dezvoltare intercomunitara, cu personalitate juridica, de drept privat si de utilitate publica. Asociatiile de dezvoltare intercomunitara sunt de utilitate publica, prin efectul prezentei legi, prin derogare de la prevederile <LLNK 12000    26130 301   0 33>Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobata cu modificari si completari prin <LLNK 12005   246 10 201   0 18>Legea nr. 246/2005.
    (2) Asociatiile de dezvoltare intercomunitara se constituie în conditiile legii, în scopul realizarii în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizarii în comun a unor servicii publice. Zonele metropolitane si aglomerarile urbane constituite cu acordul expres al consiliilor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale componente au ca scop dezvoltarea infrastructurilor si a obiectivelor de dezvoltare de interes comun. Autoritatile deliberative si executive de la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale componente îsi pastreaza autonomia locala, în conditiile legii.
    (3) Unitatile administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competentelor autoritatilor lor deliberative si executive, sa coopereze si sa se asocieze si cu unitati administrativ-teritoriale din strainatate, în conditiile legii, prin hotarâri ale consiliilor locale sau consiliilor judetene, dupa caz.
    (4) Pentru protectia si promovarea intereselor lor comune, unitatile administrativ-teritoriale au dreptul de a adera la asociatii nationale si internationale, în conditiile legii.
    ART. 12
    (1) Asociatiile de dezvoltare intercomunitara se finanteaza prin contributii din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale membre, precum si din alte surse, în conditiile legii.
    (2) Guvernul sprijina asocierea unitatilor administrativ-teritoriale prin programe nationale de dezvoltare. Aceste programe sunt finantate anual prin bugetul de stat si sunt prevazute distinct în cadrul bugetului Ministerului Administratiei si Internelor, în conditiile legii privind finantele publice locale.
    (3) Consiliile judetene pot initia si derula programe judetene de dezvoltare, finantate din bugetul local al judetului si prevazute distinct în cadrul acestuia.
    ART. 13
    (1) Asociatiile de dezvoltare intercomunitara sunt conduse de un consiliu de administratie compus din reprezentanti ai unitatilor administrativ-teritoriale componente, desemnati de consiliul local sau de consiliul judetean, la propunerea primarului, respectiv a presedintelui consiliului judetean, precum si la propunerea consilierilor locali sau judeteni, dupa caz.
    (2) Consiliul de administratie este condus de un presedinte ales cu votul majoritatii membrilor sai.
    (3) Pentru realizarea obiectivelor proprii, consiliul de administratie poate înfiinta un aparat tehnic, finantat din resursele asociatiei de dezvoltare intercomunitara.
    (4) Organizarea si modul de functionare a consiliului de administratie si a aparatului tehnic sunt stabilite prin actul de înfiintare si statutul asociatiei de dezvoltare intercomunitara, aprobate prin hotarârile consiliilor locale, respectiv judetene asociate.
    ART. 14
    Unitatile administrativ-teritoriale pot încheia între ele acorduri si pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la initierea si la realizarea unor programe de dezvoltare zonala sau regionala, în baza hotarârilor adoptate de consiliile locale ori judetene, dupa caz, în conditiile legii.
    ART. 15
    (1) Unitatile administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontiera pot încheia între ele întelegeri de cooperare transfrontaliera cu structuri similare din statele vecine, în conditiile legii.
    (2) Unitatile administrativ-teritoriale, prin primari, respectiv presedintii consiliilor judetene, transmit Ministerului Afacerilor Externe, spre avizare conforma, proiectele de întelegeri de cooperare pe care acestea intentioneaza sa le încheie cu unitatile administrativ-teritoriale din alte tari, înainte de supunerea lor spre adoptare de catre consiliile locale sau judetene, dupa caz.
    (3) Prin întelegerile de cooperare transfrontaliera pot fi create si pe teritoriul României organisme care sa aiba, potrivit dreptului intern, personalitate juridica. Aceste organisme nu au, în sensul prezentei legi, competente administrativ-teritoriale.
    (4) Unitatile administrativ-teritoriale care au încheiat întelegeri de cooperare transfrontaliera au dreptul sa participe în alte state la organismele create prin respectivele întelegeri, în limita competentelor ce le revin, potrivit legii.
    ART. 16
    (1) Initiativa unitatilor administrativ-teritoriale de a coopera si de a se asocia cu unitati administrativ-teritoriale din strainatate, precum si de a adera la o asociatie internationala a unitatilor administrativ-teritoriale va fi comunicata Ministerului Afacerilor Externe si Ministerului Administratiei si Internelor.
    (2) Proiectele de întelegeri de cooperare pe care unitatile administrativ-teritoriale intentioneaza sa le încheie cu unitati administrativ-teritoriale din alte tari vor fi transmise spre avizare Ministerului Afacerilor Externe, prin primari, respectiv presedintii consiliilor judetene, înainte de supunerea lor spre adoptare de catre consiliile locale sau consiliile judetene, dupa caz.
    (3) Avizele prevazute la alin. (2) trebuie emise în termen de 30 de zile de la primirea solicitarii. În caz contrar se va considera ca nu sunt obiectii si proiectul respectiv poate fi supus spre aprobare consiliului local sau judetean interesat.
    (4) Responsabilitatea privind întelegerile de cooperare încheiate de unitatile administrativ-teritoriale revine în exclusivitate acestora.
    ART. 17
    Consiliile locale si consiliile judetene pot hotarî asupra participarii cu capital sau cu bunuri, în numele si în interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, la înfiintarea, functionarea si dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local sau judetean, în conditiile legii.
    ART. 18
    Controlul administrativ si controlul financiar al activitatii autoritatilor administratiei publice locale se exercita în limitele si în conditiile prevazute de lege.
    ART. 19
    În unitatile administrativ-teritoriale în care cetatenii apartinând minoritatilor nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, autoritatile administratiei publice locale, institutiile publice aflate în subordinea acestora, precum si serviciile publice deconcentrate asigura folosirea, în raporturile cu acestia, si a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constitutiei, ale prezentei legi si ale tratatelor internationale la care România este parte.
    ART. 20
    (1) Comunele, orasele, municipiile si judetele sunt unitati administrativ-teritoriale în care se exercita autonomia locala si în care se organizeaza si functioneaza autoritati ale administratiei publice locale.
    (2) Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate.
    (3) Unele orase pot fi declarate municipii, în conditiile legii.
    (4) În municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, ale caror delimitare si organizare se fac potrivit legii.
    (5) Autoritatile administratiei publice locale se pot constitui si în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Aceste autoritati exercita atributiile prevazute la art. 81 si, respectiv, la art. 83, care se aplica în mod corespunzator.
    ART. 21
    (1) Unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscala si ale conturilor deschise la unitatile teritoriale de trezorerie, precum si la unitatile bancare. Unitatile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor si obligatiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat în care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în conditiile legii.
    (2) În justitie, unitatile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, dupa caz, de primar sau de presedintele consiliului judetean.
    (3) Primarul, respectiv presedintele consiliului judetean, poate împuternici o persoana cu studii superioare juridice de lunga durata din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judetean, sau un avocat care sa reprezinte interesele unitatii administrativ-teritoriale, precum si ale autoritatilor administratiei publice locale respective, în justitie.
    (4) Unitatea administrativ-teritoriala are dreptul sa beneficieze de acoperirea cheltuielilor de judecata stabilite în baza hotarârii instantei de judecata, inclusiv în situatia în care reprezentarea în justitie este asigurata de un consilier juridic din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judetean.
    (5) Despagubirile primite de unitatile administrativ-teritoriale în urma hotarârilor pronuntate de instantele de judecata se constituie în venituri la bugetele locale. Despagubirile pe care trebuie sa le plateasca unitatea administrativ-teritoriala în urma hotarârilor pronuntate de instanta de judecata si ramase definitive sunt asigurate de la bugetul local.
    ART. 22
    Delimitarea teritoriala a comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor se stabileste prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege si numai dupa consultarea prealabila a cetatenilor din unitatile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizeaza potrivit legii.
 
    SECTIUNEA a 2-a
    Autoritatile administratiei publice locale
 
    ART. 23
    (1) Autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala în comune, orase si municipii sunt consiliile locale, comunale, orasenesti si municipale, ca autoritati deliberative, si primarii, ca autoritati executive. Consiliile locale si primarii se aleg în conditiile prevazute de legea pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale.
    (2) Consiliile locale si primarii functioneaza ca autoritati ale administratiei publice locale si rezolva treburile publice din comune, orase si municipii, în conditiile legii.
    ART. 24
    În fiecare judet se constituie un consiliu judetean, ca autoritate a administratiei publice locale, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale, orasenesti si municipale, în vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. Consiliul judetean este ales în conditiile legii pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale.
    ART. 25
    Alesii locali sunt primarul, consilierii locali si consilierii judeteni. În asigurarea liberului exercitiu al mandatului lor, acestia îndeplinesc o functie de autoritate publica, beneficiind de dispozitiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.
    ART. 26
    (1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al consilierului judetean este de 4 ani. Mandatul se exercita în conditiile legii.
    (2) Consiliul local sau consiliul judetean, precum si primarul ales în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvarii consiliului local sau judetean, respectiv a vacantei postului de primar, încheie mandatul precedentei autoritati a administratiei publice locale.
    (3) Consiliul local sau consiliul judetean, precum si primarul, alesi în urma organizarii unor noi unitati administrativ-teritoriale sau în urma dizolvarii unor consilii, respectiv vacantarii unor posturi de primari, îsi exercita mandatul numai pâna la organizarea urmatoarelor alegeri locale generale.
    ART. 27
    În scopul asigurarii autonomiei locale, autoritatile administratiei publice locale au dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale, sa elaboreze si sa aprobe bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor, în conditiile legii.
 
    CAP. II
    Consiliile locale
 
    SECTIUNEA 1
    Constituirea consiliului local
 
    ART. 28
    Consiliile locale sunt compuse din consilieri locali alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, în conditiile stabilite de legea pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale.
    ART. 29
    (1) Numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabileste prin ordin al prefectului, în functie de numarul locuitorilor comunei, orasului sau municipiului, raportat de Institutul National de Statistica la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care preceda alegerile, dupa cum urmeaza:
 
*T*
---------------------------------------------------------
   Numarul locuitorilor comunei,             Numarul
   orasului sau ai municipiului           consilierilor
---------------------------------------------------------
 - pâna la 3.000                                9
 - între 3.001 si 5.000                        11
 - între 5.001 si 10.000                       13
 - între 10.001 si 20.000                      15
 - între 20.001 si 50.000                      17
 - între 50.001 si 100.000                     19
 - între 100.001 si 200.000                    21
 - între 200.001 si 300.000                    23
 - între 300.001 si 400.000                    25
 - peste 400.000                               27
---------------------------------------------------------
*ST*
 
    (2) Consiliul General al Municipiului Bucuresti este compus din 31 de consilieri locali.
    (3) Numarul membrilor consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti se stabileste în functie de numarul locuitorilor sectoarelor respective, potrivit alin. (1).
    ART. 30
    (1) Validarea alegerii consilierilor se face de catre judecatoria în raza careia se afla unitatea administrativ-teritoriala, de catre un judecator desemnat de presedintele instantei. Cererea de validare a consilierilor locali se depune în termen de 3 zile de la data constatarii rezultatelor alegerilor, în conditiile legii.
    (2) Cererea introdusa potrivit alin. (1) se judeca în sedinta publica, fara citarea partilor.
    (3) Cererea se judeca de urgenta si cu precadere, în termen de 10 zile de la data depunerii, prin hotarâre executorie.
    (4) Hotarârea prevazuta la alin. (3) estre supusa cailor de atac prevazute în cadrul procedurii contencioase, instanta pronuntându-se în termen de 10 zile de la data introducerii cererii de apel sau de recurs, dupa caz.
    (5) Invalidarea mandatului intervine în cazul în care se constata încalcarea conditiilor de eligibilitate sau daca alegerea consilierului s-a facut prin frauda electorala, constatata în conditiile legii.
    (6) Pentru validarea mandatelor candidatilor declarati supleanti este aplicabila aceeasi procedura. Pot fi validati numai candidatii declarati supleanti care, la data validarii, fac dovada faptului ca sunt înscrisi în partidul politic, alianta politica sau alianta electorala pe a carei lista au candidat în alegeri.
    ART. 31
    (1) Constituirea consiliilor locale se face în termen de 25 de zile de la data desfasurarii alegerilor. Convocarea consilierilor locali alesi si validati în functie se face de catre prefect, în maximum 5 zile de la pronuntarea hotarârii de validare, în conditiile art. 30. La sedinta de constituire participa prefectul sau reprezentantul sau, precum si primarul sau, dupa caz, candidatul declarat câstigator la alegerile pentru functia de primar.
    (2) Sedinta se desfasoara în conditii legale daca participa cel putin majoritatea consilierilor locali alesi si validati. În cazul în care nu se poate asigura aceasta majoritate, sedinta se va organiza, în aceleasi conditii, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Daca nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituita, se va proceda la o noua convocare de catre prefect, peste alte 3 zile, în aceleasi conditii.
    (3) În situatia în care consiliul local nu se poate reuni nici la a treia convocare din cauza absentei nemotivate a consilierilor locali, instanta va declara vacante, prin hotarâre, locurile consilierilor locali alesi care au lipsit nemotivat la oricare dintre cele 3 convocari. Sesizarea instantei se face de catre prefect în maximum 3 zile de la data sedintei, pe baza procesului-verbal al sedintei, întocmit de secretarul unitatii administrativ-teritoriale. Hotarârea instantei se pronunta în maximum 3 zile de la primirea sesizarii din partea prefectului si poate fi atacata cu recurs la instanta competenta. În cazul în care locurile declarate vacante, potrivit procedurii de mai sus, nu pot fi ocupate cu supleantii înscrisi pe listele de candidati respective, potrivit legii, se organizeaza alegeri partiale pentru completare, în termen de 90 de zile.
    (4) Lucrarile sedintei de constituire sunt conduse de cel mai în vârsta consilier local, ajutat de cei mai tineri 2 consilieri locali, cu asistenta de specialitate a secretarului unitatii administrativ-teritoriale, care întocmeste si procesul-verbal al sedintei.
    (5) Absenta consilierilor locali de la sedinta de constituire este considerata motivata daca se face dovada ca aceasta a intervenit din cauza unei boli sau a unor evenimente de forta majora care au facut imposibila prezenta acestora.
    ART. 32
    (1) Consilierii locali ale caror mandate au fost validate depun în fata consiliului local urmatorul juramânt în limba româna: "Jur sa respect Constitutia si legile tarii si sa fac, cu buna-credinta, tot ceea ce sta în puterile si priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (orasului, municipiului, judetului)... Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
    (2) Consilierii locali care refuza sa depuna juramântul sunt considerati demisionati de drept.
    (3) Juramântul poate fi depus si fara formula religioasa.
    ART. 33
    În cazul în care consilierul local declarat ales renunta la mandat înainte de validare sau refuza sa depuna juramântul, se supune validarii mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, a aliantei politice sau a aliantei electorale respective, daca pâna la validarea mandatului partidele si aliantele politice confirma în scris apartenenta la partid. În cazul în care locurile ramase vacante nu pot fi completate cu supleanti, conform legii, iar numarul de consilieri locali se reduce sub jumatate plus unu, se vor organiza alegeri partiale pentru completare, în termen de 90 de zile.
    ART. 34
    (1) Dupa validare, în sedinta de constituire a consiliului local, consilierii locali depun juramântul prevazut la art. 32.
    (2) Consiliul local se declara legal constituit, daca majoritatea consilierilor locali validati au depus juramântul. Constituirea consiliului local se constata prin hotarâre, adoptata cu votul majoritatii consilierilor locali validati.
    ART. 35
    (1) Dupa declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii sai, prin hotarâre adoptata cu votul deschis al majoritatii consilierilor locali în functie, un presedinte de sedinta, pe o perioada de cel mult 3 luni, care va conduce sedintele consiliului si va semna hotarârile adoptate de acesta.
    (2) Consilierul local ales în conditiile alin. (1) poate fi schimbat din functie, la initiativa a cel putin unei treimi din numarul consilierilor locali, prin votul majoritatii consilierilor locali în functie.
 
    SECTIUNEA a 2-a
    Atributiile consiliului local
 
    ART. 36
    (1) Consiliul local are initiativa si hotaraste, în conditiile legii, în toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege în competenta altor autoritati ale administratiei publice locale sau centrale.
    (2) Consiliul local exercita urmatoarele categorii de atributii:
    a) atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes local;
    b) atributii privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu a comunei, orasului sau municipiului;
    c) atributii privind administrarea domeniului public si privat al comunei, orasului sau municipiului;
    d) atributii privind gestionarea serviciilor furnizate catre cetateni;
    e) atributii privind cooperarea interinstitutionala pe plan intern si extern.
    (3) În exercitarea atributiilor prevazute la alin. (2) lit. a), consiliul local:
    a) aproba statutul comunei, orasului sau municipiului, precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului local;
    b) aproba, în conditiile legii, la propunerea primarului, înfiintarea, organizarea si statul de functii ale aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local, precum si reorganizarea si statul de functii ale regiilor autonome de interes local;
    c) exercita, în numele unitatii administrativ-teritoriale, toate drepturile si obligatiile corespunzatoare participatiilor detinute la societati comerciale sau regii autonome, în conditiile legii.
    (4) În exercitarea atributiilor prevazute la alin. (2) lit. b), consiliul local:
    a) aproba, la propunerea primarului, bugetul local, virarile de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare si contul de încheiere a exercitiului bugetar;
    b) aproba, la propunerea primarului, contractarea si/sau garantarea împrumuturilor, precum si contractarea de datorie publica locala prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unitatii administrativ-teritoriale, în conditiile legii;
    c) stabileste si aproba impozitele si taxele locale, în conditiile legii;
    d) aproba, la propunerea primarului, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes local, în conditiile legii;
    e) aproba strategiile privind dezvoltarea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale;
    f) asigura realizarea lucrarilor si ia masurile necesare implementarii si conformarii cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeana în domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor pentru serviciile furnizate cetatenilor.
    (5) În exercitarea atributiilor prevazute la alin. (2) lit. c), consiliul local:
    a) hotaraste darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publica a comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, precum si a serviciilor publice de interes local, în conditiile legii;
    b) hotaraste vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privata a comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, în conditiile legii;
    c) avizeaza sau aproba, în conditiile legii, documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism ale localitatilor;
    d) atribuie sau schimba, în conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si de obiective de interes public local.
    (6) În exercitarea atributiilor prevazute la alin. (2) lit. d), consiliul local:
    a) asigura, potrivit competentelor sale si în conditiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind:
    1. educatia;
    2. serviciile sociale pentru protectia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei si a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie sociala;
    3. sanatatea;
    4. cultura;
    5. tineretul;
    6. sportul;
    7. ordinea publica;
    8. situatiile de urgenta;
    9. protectia si refacerea mediului;
    10. conservarea, restaurarea si punerea în valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor, gradinilor publice si rezervatiilor naturale;
    11. dezvoltarea urbana;
    12. evidenta persoanelor;
    13. podurile si drumurile publice;
    14. serviciile comunitare de utilitate publica: alimentare cu apa, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termica, iluminat public si transport public local, dupa caz;
    15. serviciile de urgenta de tip salvamont, salvamar si de prim ajutor;
    16. activitatile de administratie social-comunitara;
    17. locuintele sociale si celelalte unitati locative aflate în proprietatea unitatii administrativ-teritoriale sau în administrarea sa;
    18. punerea în valoare, în interesul comunitatii locale, a resurselor naturale de pe raza unitatii administrativ-teritoriale;
    19. alte servicii publice stabilite prin lege;
    b) hotaraste acordarea unor sporuri si altor facilitati, potrivit legii, personalului sanitar si didactic;
    c) sprijina, în conditiile legii, activitatea cultelor religioase;
    d) poate solicita informari si rapoarte de la primar, viceprimar si de la sefii organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local;
    e) aproba construirea locuintelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale si a utilitatilor locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa;
    f) poate solicita informari si rapoarte specifice de la primar si de la sefii organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local.
    (7) În exercitarea atributiilor prevazute la alin. (2) lit. e), consiliul local:
    a) hotaraste, în conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau straine, în vederea finantarii si realizarii în comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local;
    b) hotaraste, în conditiile legii, înfratirea comunei, orasului sau municipiului cu unitati administrativ-teritoriale din alte tari;
    c) hotaraste, în conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unitati administrativ-teritoriale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, în vederea promovarii unor interese comune.
    (8) Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau straine cu merite deosebite titlul de cetatean de onoare al comunei, orasului sau municipiului, în baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc si conditiile retragerii titlului conferit.
    (9) Consiliul local îndeplineste orice alte atributii stabilite prin lege.
    ART. 37
    Persoanele împuternicite sa reprezinte interesele unitatii administrativ-teritoriale în societati comerciale, regii autonome de interes local, asociatii de dezvoltare intercomunitara si alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotarâre a consiliului local, în conditiile legii, respectându-se configuratia politica de la ultimele alegeri locale.
 
    SECTIUNEA a 3-a
    Functionarea consiliului local
 
    ART. 38
    (1) Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organica, în caz de razboi sau catastrofa.
    (2) Consiliul local îsi exercita mandatul de la data constituirii pâna la data declararii ca legal constituit a consiliului nou-ales.
    ART. 39
    (1) Consiliul local se întruneste în sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului.
    (2) Consiliul local se poate întruni si în sedinte extraordinare, la cererea primarului sau a cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului.
    (3) Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului unitatii administrativ-teritoriale, cu cel putin 5 zile înainte sedintelor ordinare sau cu cel putin 3 zile înainte de sedintele extraordinare. Odata cu notificarea convocarii, sunt puse la dispozitie consilierilor locali materialele înscrise pe ordinea de zi.
    (4) În caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei, orasului sau municipiului sau în alte situatii stabilite de regulamentul de organizare si functionare a consiliului local, convocarea consiliului local se poate face de îndata.
    (5) În invitatia la sedinta se vor preciza data, ora, locul desfasurarii si ordinea de zi a acesteia.
    (6) Ordinea de zi a sedintei consiliului local se aduce la cunostinta locuitorilor comunei sau ai orasului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
    (7) În comunele sau orasele în care cetatenii apartinând unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunostinta publica si în limba materna a cetatenilor apartinând minoritatii respective.
    (8) În toate cazurile convocarea se consemneaza în procesul-verbal al sedintei.
    ART. 40
    (1) Sedintele consiliului local se desfasoara legal în prezenta majoritatii consilierilor locali în functie.
    (2) Prezenta consilierilor locali la sedinta este obligatorie. Cazurile în care absenta este motivata se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului local. Consilierul local care absenteaza nemotivat de doua ori consecutiv este sanctionat, în conditiile regulamentului de organizare si functionare a consiliului local.
    ART. 41
    Sedintele consiliului local sunt conduse de un presedinte de sedinta, ales în conditiile prevazute la art. 35.
    ART. 42
    (1) Sedintele consiliului local sunt publice.
    (2) Lucrarile sedintelor se desfasoara în limba româna.
    În consiliile locale în care consilierii locali apartinând unei minoritati nationale reprezinta cel putin o cincime din numarul total, la sedintele de consiliu se poate folosi si limba materna. În aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea în limba româna. În toate cazurile, documentele sedintelor de consiliu se întocmesc în limba româna.
    (3) Dezbaterile din sedintele consiliului local, precum si modul în care si-a exercitat votul fiecare consilier local se consemneaza într-un proces-verbal, semnat de presedintele de sedinta si de secretarul unitatii administrativ-teritoriale.
    (4) Presedintele de sedinta, împreuna cu secretarul unitatii administrativ-teritoriale îsi asuma, prin semnatura, responsabilitatea veridicitatii celor consemnate.
    (5) La începutul fiecarei sedinte, secretarul supune spre aprobare procesul-verbal al sedintei anterioare. Consilierii locali au dreptul ca, în cadrul sedintei, sa conteste continutul procesului-verbal si sa ceara mentionarea exacta a opiniilor exprimate în sedinta anterioara.
    (6) Procesul-verbal si documentele care au fost dezbatute în sedinta se depun într-un dosar special al sedintei respective, care va fi numerotat, semnat si sigilat de presedintele de sedinta si de secretar, dupa aprobarea procesului-verbal.
    (7) În termen de 3 zile de la terminarea sedintei, secretarul unitatii administrativ-teritoriale afiseaza la sediul primariei si, dupa caz, pe pagina de internet a unitatii administrativ-teritoriale o copie a procesului-verbal al sedintei.
    ART. 43
    (1) Ordinea de zi a sedintelor se aproba de consiliul local, la propunerea celui care, în conditiile art. 39, a cerut întrunirea consiliului. Suplimentarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente, care nu pot fi amânate pâna la sedinta urmatoare, si numai cu votul majoritatii consilierilor locali prezenti. Scoaterea unui proiect de hotarâre de pe proiectul ordinii de zi se face numai cu acordul initiatorului sau daca acesta nu îndeplineste conditiile prevazute la art. 44.
    (2) În cazul neaprobarii ordinii de zi, în conditiile prevazute la alin. (1), nu se acorda indemnizatia cuvenita consilierilor locali pentru sedinta respectiva.
    ART. 44
    (1) Proiectele de hotarâri înscrise pe ordinea de zi a sedintei consiliului local nu pot fi dezbatute daca nu sunt însotite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, care este elaborat în termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului, precum si de raportul comisiei de specialitate a consiliului, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 39 alin. (2) si (4).
    (2) Daca rapoartele prevazute la alin. (1) nu sunt întocmite în termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului, acestea se considera implicit favorabile.
    ART. 45
    (1) În exercitarea atributiilor ce îi revin consiliul local adopta hotarâri, cu votul majoritatii membrilor prezenti, în afara de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate.
    (2) Se adopta cu votul majoritatii consilierilor locali în functie urmatoarele hotarâri ale consiliului local:
    a) hotarârile privind bugetul local;
    b) hotarârile privind contractarea de împrumuturi, în conditiile legii;
    c) hotarârile prin care se stabilesc impozite si taxe locale;
    d) hotarârile privind participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera;
    e) hotarârile privind organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor si amenajarea teritoriului;
    f) hotarârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritati publice, cu persoane juridice române sau straine.
    (3) Hotarârile privind patrimoniul se adopta cu votul a doua treimi din numarul total al consilierilor locali în functie.
    (4) Daca bugetul local nu poate fi adoptat dupa doua sedinte consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfasura pe baza bugetului anului precedent pâna la adoptarea noului buget, dar nu mai târziu de 45 de zile de la data publicarii legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (5) Consiliul local stabileste ca unele hotarâri sa fie luate prin vot secret. Hotarârile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret, cu exceptiile prevazute de lege. Procedurile de votare vor fi stabilite prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului local.
    (6) Proiectele de hotarâri pot fi propuse de consilieri locali, de primar, viceprimar sau de cetateni. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului unitatii administrativ-teritoriale si al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului.
    ART. 46
    (1) Nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotarârilor consilierul local care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pâna la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusa dezbaterilor consiliului local.
    (2) Hotarârile adoptate de consiliul local cu încalcarea dispozitiilor alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se constata de catre instanta de contencios administrativ. Actiunea poate fi introdusa de orice persoana interesata.
    ART. 47
    Hotarârile consiliului local se semneaza de presedintele de sedinta, ales în conditiile prevazute la art. 35, si se contrasemneaza, pentru legalitate, de catre secretar. În cazul în care presedintele de sedinta lipseste sau refuza sa semneze, hotarârea consiliului local se semneaza de 3-5 consilieri locali.
    ART. 48
    (1) Secretarul unitatii administrativ-teritoriale nu va contrasemna hotarârea în cazul în care considera ca aceasta este ilegala. În acest caz, va depune în scris si va expune consiliului local opinia sa motivata, care va fi consemnata în procesul-verbal al sedintei.
    (2) Secretarul unitatii administrativ-teritoriale va comunica hotarârile consiliului local primarului si prefectului de îndata, dar nu mai târziu de 10 zile lucratoare de la data adoptarii.
    (3) Comunicarea, însotita de eventualele obiectii cu privire la legalitate, se face în scris de catre secretar si va fi înregistrata într-un registru special destinat acestui scop.
    ART. 49
    (1) Hotarârile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicarii.
    (2) Aducerea la cunostinta publica a hotarârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale catre prefect.
    ART. 50
    În unitatile administrativ-teritoriale în care cetatenii apartinând unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor hotarârile cu caracter normativ se aduc la cunostinta publica si în limba materna a cetatenilor apartinând minoritatii respective, iar cele cu caracter individual se comunica, la cerere, si în limba materna.
    ART. 51
    (1) În exercitarea mandatului, consilierii locali sunt în serviciul colectivitatii locale.
    (2) Primarul este obligat ca, prin intermediul secretarului si al aparatului de specialitate, sa puna la dispozitie consilierilor locali, la cererea acestora, în termen de cel mult 10 zile lucratoare, informatiile necesare în vederea îndeplinirii mandatului.
    (3) Consilierii locali sunt obligati ca, în îndeplinirea mandatului, sa organizeze periodic întâlniri cu cetatenii si sa acorde audiente.
    (4) Fiecare consilier local, precum si viceprimarul sunt obligati sa prezinte un raport anual de activitate, care va fi facut public prin grija secretarului.
    (5) Pentru participarea la sedintele consiliului local si ale comisiilor de specialitate, consilierul local primeste o indemnizatie stabilita în conditiile legii.
    (6) Consilierii locali au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le efectueaza în îndeplinirea mandatului lor, în conditiile legii.
    (7) Consiliul local poate hotarî diminuarea cuantumului indemnizatiei prevazute la alin. (5) si a cotei în care se face decontarea conform prevederilor alin. (6), în concordanta cu posibilitatile de finantare.
    ART. 52
    La lucrarile consiliului local pot asista si lua cuvântul, fara drept de vot, prefectul, presedintele consiliului judetean sau reprezentantii acestora, deputatii si senatorii, ministrii si ceilalti membri ai Guvernului, secretarii si subsecretarii de stat, sefii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale, în problemele ce privesc domeniile de responsabilitate a acestor servicii, precum si persoanele interesate, invitate de primar.
    ART. 53
    (1) Locuitorii satelor care nu au consilieri locali alesi în consiliile locale sunt reprezentati la sedintele de consiliu de un delegat satesc.
    (2) Delegatul satesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de catre o adunare sateasca, constituita din câte un reprezentant al fiecarei familii, convocata si organizata de primar si desfasurata în prezenta primarului sau viceprimarului.
    (3) La discutarea problemelor privind satele respective delegatii satesti vor fi invitati în mod obligatoriu. Votul acestora are caracter consultativ.
    (4) Delegatului satesc îi sunt aplicabile, în mod corespunzator, prevederile art. 51 alin. (5) si (6).
    ART. 54
    (1) Dupa constituire consiliul local îsi organizeaza comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate.
    (2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii locali.
    (3) Comisiile de specialitate îsi aleg câte un presedinte si un secretar.
    (4) Comisiile de specialitate analizeaza si avizeaza proiectele de hotarâre din domeniul lor de activitate.
    (5) Comisiile de specialitate lucreaza în plen si iau hotarâri cu votul majoritatii membrilor lor.
    (6) Organizarea, functionarea si atributiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului local, respectându-se configuratia politica rezultata în urma alegerilor locale.
    (7) Consiliile locale pot organiza, din proprie initiativa sau la initiativa primarului, dupa caz, comisii speciale de analiza si verificare, pe perioada determinata. Componenta comisiei speciale de analiza si verificare, obiectivele si perioada de desfasurare a activitatilor acesteia se stabilesc prin hotarâre a consiliului local. Membrii comisiei actioneaza în limitele stabilite prin hotarâre.
 
    SECTIUNEA a 4-a
    Dizolvarea consiliului local
 
    ART. 55
    (1) Consiliul local se dizolva de drept sau prin referendum local. Consiliul local se dizolva de drept:
    a) în cazul în care acesta nu se întruneste timp de doua luni consecutiv;
    b) în cazul în care nu a adoptat în 3 sedinte ordinare consecutive nicio hotarâre;
    c) în situatia în care numarul consilierilor locali se reduce sub jumatate plus unu si nu se poate completa prin supleanti.
    (2) Primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale sau orice alta persoana interesata sesizeaza instanta de contencios administrativ cu privire la cazurile prevazute la alin. (1). Instanta analizeaza situatia de fapt si se pronunta cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotarârea instantei este definitiva si se comunica prefectului.
    (3) Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat în conditiile legii. Referendumul se organizeaza ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel putin 25% din numarul cetatenilor cu drept de vot înscrisi pe listele electorale ale unitatii administrativ-teritoriale.
    (4) Cheltuielile pentru organizarea referendumului prevazut la alin. (3) se suporta din bugetul local.
    (5) Referendumul local este organizat, în conditiile legii, de catre o comisie numita prin ordin al prefectului, compusa dintr-un reprezentant al prefectului, câte un reprezentant al primarului, al consiliului local si al consiliului judetean si un judecator de la judecatoria în a carei jurisdictie se afla unitatea administrativ-teritoriala în cauza. Secretarul comisiei este asigurat de institutia prefectului.
    (6) Referendumul este valabil daca s-au prezentat la urne cel putin jumatate plus unu din numarul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului local înceteaza înainte de termen daca s-au pronuntat în acest sens cel putin jumatate plus unu din numarul total al voturilor valabil exprimate.
    (7) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizeaza în termen de maximum 90 de zile de la ramânerea definitiva si irevocabila a hotarârii judecatoresti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului local sau, dupa caz, de la validarea rezultatului referendumului.
    (8) Pâna la constituirea noului consiliu local, primarul sau, în absenta acestuia, secretarul unitatii administrativ-teritoriale va rezolva problemele curente ale comunei, orasului sau municipiului, potrivit competentelor si atributiilor ce îi revin, potrivit legii.
    (9) Consiliile locale pot organiza, din proprie initiativa sau din initiativa primarului, dupa caz, comisii mixte formate din consilieri locali, functionari publici si alti specialisti, pe perioada determinata. Componenta comisiilor mixte, obiectivele si perioada de desfasurare a activitatii acestora se stabilesc prin hotarâri ale consiliilor locale. Sedintele comisiilor mixte sunt publice.
 
    SECTIUNEA a 5-a
    Suspendarea mandatului de consilier local
 
    ART. 56
    (1) Mandatul de consilier local se suspenda de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de îndata de catre instanta de judecata prefectului care, prin ordin, constata suspendarea mandatului.
    (2) Suspendarea dureaza pâna la încetarea situatiei prevazute la alin. (1). Ordinul de suspendare se comunica de îndata consilierului local.
    (3) În cazul în care consilierul local al carui mandat a fost suspendat a fost gasit nevinovat, acesta are dreptul la despagubiri, în conditiile legii.
 
    CAP. III
    Primarul si viceprimarul
 
    ART. 57
    (1) Comunele, orasele si municipiile au câte un primar si un viceprimar, iar municipiile resedinta de judet au un primar si 2 viceprimari, alesi în conditiile legii.
    (2) Viceprimarul este subordonat primarului si înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate delega atributiile sale.
    (3) Viceprimarul este ales cu votul majoritatii consilierilor locali în functie, din rândul membrilor acestuia.*)
----
    *) Sintagma "membrilor acestuia" se refera la consilierii locali, membri ai consiliului local.
 
    (4) Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotarâre adoptata cu votul majoritatii consilierilor în functie, la propunerea primarului sau a unei treimi din numarul consilierilor locali în functie.
    (5) Pe durata mandatului, primarul si viceprimarul primesc o indemnizatie lunara, ca unica forma de remunerare a activitatii corespunzatoare functiei de primar, respectiv de viceprimar, si care reprezinta baza de calcul pentru stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina în raport cu venitul salarial. Primarul si viceprimarul nu beneficiaza de sporul de vechime în munca si nici de alte sporuri prevazute de lege.
    (6) Durata mandatului constituie vechime în munca si în specialitatea studiilor absolvite.
    (7) Pe durata exercitarii mandatului, viceprimarul îsi pastreaza statutul de consilier local, fara a beneficia de indemnizatia aferenta acestui statut.
    ART. 58
    Validarea mandatului primarului se face potrivit prevederilor art. 30 alin. (1)-(5), care se aplica în mod corespunzator.
    ART. 59
    (1) Rezultatul validarii sau invalidarii alegerii primarului se aduce la cunostinta prefectului si se prezinta în sedinta de constituire a consiliului local sau, dupa caz, într-o sedinta extraordinara, de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei.
    (2) În caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data alegerilor. Acestea se organizeaza în termen de maximum 90 de zile de la data invalidarii sau, dupa caz, de la data ramânerii definitive si irevocabile a hotarârii judecatoresti, în conditiile legii.
    ART. 60
    (1) Primarul depune în fata consiliului local juramântul prevazut la art. 32 alin. (1).
    (2) Primarul care refuza sa depuna juramântul este considerat demisionat de drept.
    ART. 61
    (1) Primarul îndeplineste o functie de autoritate publica.
    (2) Primarul asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea în aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui României, a hotarârilor si ordonantelor Guvernului, a hotarârilor consiliului local; dispune masurile necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor, ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, ale prefectului, precum si a hotarârilor consiliului judetean, în conditiile legii.
    (3) Pentru punerea în aplicare a activitatilor date în competenta sa prin actele normative prevazute la alin. (2), primarul beneficiaza de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.
    (4) Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente functionale, în conditiile legii. Compartimentele functionale ale acestuia sunt încadrate cu functionari publici si personal contractual.
    (5) Primarul conduce serviciile publice locale.
    ART. 62
    (1) Primarul reprezinta unitatea administrativ-teritoriala în relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori straine, precum si în justitie.
    (2) Semnul distinctiv al primarului este o esarfa în culorile drapelului national al României.
    (3) Esarfa va fi purtata, în mod obligatoriu, la solemnitati, receptii, ceremonii publice si la celebrarea casatoriilor.
    (4) Modelul esarfei se stabileste prin hotarâre a Guvernului.
    ART. 63
    (1) Primarul îndeplineste urmatoarele categorii principale de atributii:
    a) atributii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în conditiile legii;
    b) atributii referitoare la relatia cu consiliul local;
    c) atributii referitoare la bugetul local;
    d) atributii privind serviciile publice asigurate cetatenilor;
    e) alte atributii stabilite prin lege.
    (2) În temeiul alin. (1) lit. a), primarul îndeplineste functia de ofiter de stare civila si de autoritate tutelara si asigura functionarea serviciilor publice locale de profil, atributii privind organizarea si desfasurarea alegerilor, referendumului si a recensamântului. Primarul îndeplineste si alte atributii stabilite prin lege.
    (3) În exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. b), primarul:
    a) prezinta consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind starea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale;
    b) prezinta, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte si informari;
    c) elaboreaza proiectele de strategii privind starea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale si le supune aprobarii consiliului local.
    (4) În exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. c), primarul:
    a) exercita functia de ordonator principal de credite;
    b) întocmeste proiectul bugetului local si contul de încheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local;
    c) initiaza, în conditiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi si emiterea de titluri de valoare în numele unitatii administrativ-teritoriale;
    d) verifica, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscala a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât si a sediului secundar.
    (5) În exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. d), primarul:
    a) coordoneaza realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local;
    b) ia masuri pentru prevenirea si, dupa caz, gestionarea situatiilor de urgenta;
    c) ia masuri pentru organizarea executarii si executarea în concret a activitatilor din domeniile prevazute la art. 36 alin. (6) lit. a)-d);
    d) ia masuri pentru asigurarea inventarierii, evidentei statistice, inspectiei si controlului efectuarii serviciilor publice de interes local prevazute la art. 36 alin. (6) lit. a)-d), precum si a bunurilor din patrimoniul public si privat al unitatii administrativ-teritoriale;
    e) numeste, sanctioneaza si dispune suspendarea, modificarea si încetarea raporturilor de serviciu sau, dupa caz, a raporturilor de munca, în conditiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum si pentru conducatorii institutiilor si serviciilor publice de interes local;
    f) asigura elaborarea planurilor urbanistice prevazute de lege, le supune aprobarii consiliului local si actioneaza pentru respectarea prevederilor acestora;
    g) emite avizele, acordurile si autorizatiile date în competenta sa prin lege si alte acte normative;
    h) asigura realizarea lucrarilor si ia masurile necesare conformarii cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeana în domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor pentru serviciile furnizate cetatenilor.
    (6) Pentru exercitarea corespunzatoare a atributiilor sale, primarul colaboreaza cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale, precum si cu consiliul judetean.
    (7) Numirea conducatorilor institutiilor si serviciilor publice de interes local se face pe baza concursului organizat potrivit procedurilor si criteriilor aprobate de consiliul local, la propunerea primarului, în conditiile legii. Numirea se face prin dispozitia primarului, având anexat contractul de management.
    ART. 64
    (1) În exercitarea atributiilor de autoritate tutelara si de ofiter de stare civila, a sarcinilor ce îi revin din actele normative privitoare la recensamânt, la organizarea si desfasurarea alegerilor, la luarea masurilor de protectie civila, precum si a altor atributii stabilite prin lege, primarul actioneaza si ca reprezentant al statului în comuna sau în orasul în care a fost ales.
    (2) În aceasta calitate, primarul poate solicita prefectului, în conditiile legii, sprijinul conducatorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale, daca sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate.
    ART. 65
    Atributiile de ofiter de stare civila si de autoritate tutelara pot fi delegate si secretarului unitatii administrativ-teritoriale sau altor functionari publici din aparatul de specialitate cu competente în acest domeniu, potrivit legii.
    ART. 66
    (1) Primarii comunelor pot angaja, în limita numarului maxim de posturi aprobate, un consilier personal. Primarii oraselor, municipiilor si ai municipiilor resedinta de judet pot înfiinta, în limita numarului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului, compartiment distinct format din:
    a) maximum 3 persoane la orase si municipii;
    b) maximum 5 persoane la municipii resedinta de judet.
    (2) Personalul prevazut la alin. (1) este numit si eliberat din functie de catre primar.
    (3) Personalul prevazut la alin. (1) îsi desfasoara activitatea în baza unui contract individual de munca pe durata determinata, încheiat în conditiile legii, pe durata mandatului primarului.
    (4) Atributiile personalului prevazut la alin. (1) se stabilesc prin dispozitie a primarului.
    ART. 67
    (1) Primarul general al municipiului Bucuresti, asimilat demnitarului, poate înfiinta în limita numarului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului general, compartiment distinct, care cuprinde urmatoarele functii de executie de specialitate: directorul de cabinet, 3 asistenti de cabinet, 8 consilieri personali, 2 secretari personali si 2 curieri personali.
    (2) Salarizarea personalului din cadrul cabinetului primarului general al municipiului Bucuresti se va face potrivit cap. II lit. B din anexa nr. 1 la <LLNK 12006     3130 301   0 31>Ordonanta Guvernului nr. 3/2006 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2006 personalului bugetar salarizat potrivit <LLNK 12000    24180 301   0 46>Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la <LLNK 11998   154 10 201   0 18>Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, aprobata cu modificari prin <LLNK 12006   323 10 201   0 18>Legea nr. 323/2006.
    ART. 68
    (1) În exercitarea atributiilor sale primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz.
    (2) Prevederile art. 48 si ale art. 49 alin. (2) se aplica în mod corespunzator.
    ART. 69
    (1) Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pâna la depunerea juramântului de catre primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organica, în caz de razboi, calamitate naturala, dezastru sau sinistru deosebit de grav.
    (2) Mandatul primarului înceteaza de drept în conditiile legii statutului alesilor locali, precum si în urmatoarele situatii:
    a) daca acesta se afla în imposibilitatea exercitarii functiei datorita unei boli grave, certificate, care nu permite desfasurarea activitatii în bune conditii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic;
    b) daca acesta nu îsi exercita, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv.
    (3) În cazurile prevazute la alin. (2), prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului primarului.
    (4) Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanta de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare.
    (5) Instanta de contencios administrativ este obligata sa se pronunte în termen de 30 de zile. În acest caz, procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar hotarârea primei instante este definitiva si irevocabila.
    (6) Data organizarii alegerilor pentru functia de primar se stabileste de Guvern, la propunerea prefectului. Acestea se organizeaza în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului prevazut la alin. (4) sau de la data pronuntarii hotarârii instantei, în conditiile alin. (5).
    ART. 70
    (1) Mandatul primarului înceteaza ca urmare a rezultatului unui referendum local având ca obiect demiterea acestuia, organizat în conditiile legii, conform procedurii prevazute la art. 55 alin. (3)-(7).
    (2) Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizeaza ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de locuitorii comunei, orasului sau municipiului, ca urmare a nesocotirii de catre acesta a intereselor generale ale colectivitatii locale sau a neexercitarii atributiilor ce îi revin, potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercita ca reprezentant al statului.
    (3) Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele si prenumele, data si locul nasterii, seria si numarul buletinului sau ale cartii de identitate si semnatura olografa ale cetatenilor care au solicitat organizarea referendumului.
    (4) Organizarea referendumului trebuie sa fie solicitata, în scris, de cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie sa fie realizat în fiecare dintre localitatile componente ale comunei, orasului sau municipiului.
    ART. 71
    (1) Mandatul primarului se supenda de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de îndata de catre instanta de judecata prefectului care, prin ordin, constata suspendarea mandatului.
    (2) Ordinul de suspendare se comunica de îndata primarului.
    (3) Suspendarea dureaza pâna la încetarea situatiei prevazute la alin. (1).
    (4) Daca primarul suspendat din functie a fost gasit nevinovat, acesta are dreptul, în conditiile legii, la plata drepturilor salariale corespunzatoare perioadei în care a fost suspendat.
    (5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplica si viceprimarului.
    ART. 72
    (1) În caz de vacanta a functiei de primar, precum si în caz de suspendare din functie a acestuia, atributiile ce îi sunt conferite prin prezenta lege vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, dupa caz, de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret al majoritatii consilierilor locali în functie.
    (2) În situatia prevazuta la alin. (1), consiliul local poate delega, prin hotarâre, din rândul membrilor sai, un consilier local care va îndeplini temporar atributiile viceprimarului.
    (3) În situatia în care sunt suspendati din functie, în acelasi timp, atât primarul, cât si viceprimarul, consiliul local deleaga un consilier local care va îndeplini atât atributiile primarului, cât si pe cele ale viceprimarului, pâna la încetarea suspendarii.
    (4) Daca devin vacante, în acelasi timp, atât functia de primar, cât si cea de viceprimar, consiliul local alege un nou viceprimar, prevederile alin. (1) si (2) aplicându-se pâna la alegerea unui nou primar. Data organizarii alegerilor pentru functia de primar se stabileste de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizeaza în termen de maximum 90 de zile de la vacantarea functiei de primar.
 
    CAP. IV
    Institutiile, serviciile publice de interes local si aparatul de specialitate al primarului
 
    ART. 73
    Consiliile locale pot înfiinta si organiza institutii si servicii publice de interes local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului si nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale si în limita mijloacelor financiare de care dispun.
    ART. 74
    (1) Numirea si eliberarea din functie a personalului din cadrul institutiilor si serviciilor publice de interes local se fac de conducatorii acestora, în conditiile legii.
    (2) Numirea si eliberarea din functie a personalului din aparatul de specialitate al primarului se fac de primar, în conditiile legii.
    ART. 75
    Functionarii din cadrul institutiilor si serviciilor publice de interes local si din cadrul aparatului de specialitate al primarului se bucura de stabilitate în functie, în conditiile legii.
    ART. 76
    (1) În raporturile dintre cetateni si autoritatile administratiei publice locale se foloseste limba româna.
    (2) În unitatile administrativ-teritoriale în care cetatenii apartinând unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritatile administratiei publice locale, cu aparatul de specialitate si organismele subordonate consiliului local, acestia se pot adresa, oral sau în scris, si în limba lor materna si vor primi raspunsul atât în limba româna, cât si în limba materna.
    (3) În conditiile prevazute la alin. (2), în posturile care au atributii privind relatii cu publicul vor fi încadrate si persoane care cunosc limba materna a cetatenilor apartinând minoritatii respective.
    (4) Autoritatile administratiei publice locale vor asigura inscriptionarea denumirii localitatilor si a institutiilor publice de sub autoritatea lor, precum si afisarea anunturilor de interes public si în limba materna a cetatenilor apartinând minoritatii respective, în conditiile prevazute la alin. (2).
    (5) Actele oficiale se întocmesc în mod obligatoriu în limba româna.
    ART. 77
    Primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si aparatul de specialitate al primarului constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita primaria comunei, orasului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotarârile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionând problemele curente ale colectivitatii locale.
 
    CAP. V
    Administratia publica a municipiului Bucuresti
 
    ART. 78
    Municipiul Bucuresti este organizat în 6 subdiviziuni administrativ-teritoriale, numite sectoare.
    ART. 79
    (1) Sectoarele municipiului Bucuresti au câte un primar si un viceprimar, iar municipiul Bucuresti are un primar general si 2 viceprimari.
    (2) Validarea alegerii primarului general al municipiului Bucuresti se face de presedintele Tribunalului Bucuresti, în conditiile prezentei legi.
    ART. 80
    Autoritatile administratiei publice locale din municipiul Bucuresti sunt Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale ale sectoarelor, ca autoritati deliberative, precum si primarul general al municipiului Bucuresti si primarii sectoarelor, ca autoritati executive, alese în conditiile legii pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale.
    ART. 81
    (1) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti se constituie, functioneaza si pot fi dizolvate în conditiile prevazute de dispozitiile prezentei legi pentru consiliile locale, care se aplica în mod corespunzator.
    (2) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti exercita, în principal, urmatoarele atributii:
    a) aleg, din rândul consilierilor, consilierul care conduce sedintele consiliului, precum si un viceprimar; acestia îsi pastreaza calitatea de consilier;
    b) aproba regulamentul de organizare si functionare a consiliului;
    c) avizeaza studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala, de organizare si amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare regionala si zonala, în conditiile legii, pe care le supune spre aprobare Consiliului General al Municipiului Bucuresti;
    d) aproba bugetul local, împrumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de încheiere a exercitiului bugetar; stabilesc impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, în conditiile legii;
    e) aproba, la propunerea primarului, în conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare ale aparatului de specialitate si ale serviciilor publice de interes local.
    f) administreaza, în conditiile legii, bunurile proprietate publica sau privata a municipiului, de pe raza sectorului, pe baza hotarârii Consiliului General al Municipiului Bucuresti;
    g) hotarasc cu privire la concesionarea sau închirierea serviciilor publice de sub autoritatea lor, în conditiile legii;
    h) înfiinteaza institutii, societati comerciale si servicii publice; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare si functionare pentru institutiile si serviciile publice, precum si pentru societatile comerciale pe care le înfiinteaza sau care se afla sub autoritatea lor; numesc si elibereaza din functie, în conditiile legii, conducatorii institutiilor publice si ai serviciilor publice de interes local;
    i) aproba, în conditiile legii, planurile urbanistice zonale si de detaliu ale sectoarelor, pe care le comunica Consiliului General al Municipiului Bucuresti; aproba, în limitele competentelor lor, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes local si asigura conditiile necesare pentru realizarea lor, în concordanta cu prevederile planului urbanistic general al municipiului Bucuresti si ale regulamentului aferent;
    j) asigura, potrivit competentelor lor, conditiile necesare bunei functionari a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate, cultura, tineret si sport, apararea ordinii publice, de interes local; urmaresc si controleaza activitatea acestora;
    k) contribuie la organizarea activitatilor stiintifice, culturale, artistice, sportive si de agrement;
    l) contribuie la asigurarea ordinii publice, analizeaza activitatea Politiei Comunitare si propune masuri de îmbunatatire a acesteia;
    m) actioneaza pentru protectia si refacerea mediului, în scopul cresterii calitatii vietii; contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si punerea în valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor si a rezervatiilor naturale;
    n) contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala, asigura protectia drepturilor copilului, potrivit legislatiei în vigoare; aproba criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale; înfiinteaza si asigura functionarea unor institutii de binefacere de interes local;
    o) înfiinteaza si organizeaza târguri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractie, baze sportive si asigura buna functionare a acestora;
    p) hotarasc, în conditiile legii, cu acordul Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cooperarea sau asocierea cu autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, în vederea promovarii unor interese comune;
    q) hotarasc, în conditiile legii, cu acordul prealabil al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, în vederea finantarii si realizarii în comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local;
    r) asigura libertatea comertului si încurajeaza libera initiativa, în conditiile legii;
    s) sprijina, în conditiile legii, activitatea cultelor religioase.
    (3) Atributiile prevazute la alin. (2) lit. c)-h), p) si q) pot fi exercitate numai pe baza împuternicirii exprese date prin hotarâre a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
    (4) Consiliile locale ale sectoarelor exercita si alte atributii stabilite prin lege sau delegate de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
    ART. 82
    Consiliul General al Municipiului Bucuresti se constituie, functioneaza si îndeplineste atributiile prevazute de dispozitiile prezentei legi pentru consiliile locale, care se aplica în mod corespunzator.
    ART. 83
    (1) Primarii si viceprimarii sectoarelor municipiului Bucuresti functioneaza în conditiile prevazute de dispozitiile prezentei legi pentru primarii si viceprimarii comunelor si oraselor si îndeplinesc atributiile stabilite de lege pentru acestia, cu exceptia celor referitoare la consultarea populatiei prin referendum, organizat pentru solutionarea problemelor locale de interes deosebit, si la masurile prevazute de lege pentru desfasurarea adunarilor publice, care se exercita numai de primarul general al municipiului Bucuresti.
    (2) Primarilor si viceprimarilor sectoarelor municipiului Bucuresti li se aplica în mod corespunzator dispozitiile prezentei legi cu privire la suspendare si demitere.
    (3) Primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti functioneaza si îndeplinesc atributiile prevazute de dispozitiile prezentei legi pentru primarii si viceprimarii comunelor si oraselor, care se aplica în mod corespunzator.
    (4) Primarului general si viceprimarilor municipiului Bucuresti li se aplica în mod corespunzator dispozitiile prezentei legi cu privire la suspendare si demitere.
    ART. 84
    Secretarilor sectoarelor municipiului Bucuresti si secretarului general al municipiului Bucuresti le sunt aplicabile în mod corespunzator prevederile cap. X.
    ART. 85
    Hotarârile Consiliului General al Municipiului Bucuresti si dispozitiile cu caracter normativ ale primarului general sunt obligatorii si pentru autoritatile administratiei publice locale organizate în sectoarele municipiului Bucuresti.
    ART. 86
    (1) Primarul general al municipiului Bucuresti împreuna cu primarii sectoarelor municipiului Bucuresti se întrunesc cel putin o data pe luna, la convocarea primarului general sau la propunerea a cel putin 3 primari de sectoare. La sedinte se analizeaza modul în care sunt duse la îndeplinire hotarârile Consiliului General al Municipiului Bucuresti si dispozitiile cu caracter normativ ale primarului general si se prezinta informari reciproce privitoare la activitatea consiliilor locale de sector, avându-se în vedere corelarea unor activitati necesare în vederea bunei functionari a administratiei municipiului Bucuresti. La sedinte participa de drept si prefectul municipiului Bucuresti.
    (2) Primarii sectoarelor participa de drept la sedintele Consiliului General al Municipiului Bucuresti si pot avea interventii la dezbaterea problemelor aflate pe ordinea de zi.
    (3) La sedintele comisiilor Consiliului General al Municipiului Bucuresti pot participa presedintii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector.
    (4) Presedintii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector au dreptul sa intervina la discutii, fara a avea drept de vot.
 
    CAP. VI
    Consiliul judetean
 
    SECTIUNEA 1
    Constituirea si componenta consiliului judetean
 
    ART. 87
    (1) Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice locale, constituita la nivel judetean pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale, orasenesti si municipale, în vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.
    (2) Consiliul judetean este compus din consilieri judeteni, alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, în conditiile legii.
    ART. 88
    Numarul membrilor fiecarui consiliu judetean se stabileste prin ordin al prefectului, în functie de numarul locuitorilor judetului, raportat de Institutul National de Statistica la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care preceda alegerile, dupa cum urmeaza:
 
*T*
------------------------------------------------------
        Numarul                      Numarul
 locuitorilor judetului           consilierilor
------------------------------------------------------
 - pâna la         350.000             31
 - între 350.001 - 500.000             33
 - între 500.001 - 650.000             35
 - peste           650.000             37
------------------------------------------------------
*ST*
 
    ART. 89
    Pentru validarea mandatelor consilierilor judeteni se aplica în mod corespunzator procedura prevazuta la art. 30, instanta competenta fiind tribunalul.
    ART. 90
    La constituirea consiliului judetean se aplica în mod corespunzator dispozitiile art. 31-35.
 
    SECTIUNEA a 2-a
    Atributiile consiliului judetean
 
    ART. 91
    (1) Consiliul judetean îndeplineste urmatoarele categorii principale de atributii:
    a) atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al consiliului judetean, ale institutiilor si serviciilor publice de interes judetean si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes judetean;
    b) atributii privind dezvoltarea economico-sociala a judetului;
    c) atributii privind gestionarea patrimoniului judetului;
    d) atributii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;
    e) atributii privind cooperarea interinstitutionala;
    f) alte atributii prevazute de lege.
    (2) În exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. a), consiliul judetean:
    a) alege, din rândul consilierilor judeteni, un presedinte si doi vicepresedinti;
    b) hotaraste înfiintarea sau reorganizarea de institutii, servicii publice si societati comerciale de interes judetean, precum si reorganizarea regiilor autonome de interes judetean, în conditiile legii;
    c) aproba regulamentul de organizare si functionare a consiliului judetean, organigrama, statul de functii, regulamentul de organizare si functionare ale aparatului de specialitate, precum si ale institutiilor si serviciilor publice de interes judetean si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes judetean;
    d) exercita, în numele judetului, toate drepturile si obligatiile corespunzatoare participatiilor detinute la societati comerciale sau regii autonome, în conditiile legii;
    e) numeste, sanctioneaza si dispune suspendarea, modificarea si încetarea raporturilor de serviciu sau, dupa caz, a raporturilor de munca, în conditiile legii, pentru conducatorii institutiilor si serviciilor publice de interes judetean.
    (3) În exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. b), consiliul judetean:
    a) aproba, la propunerea presedintelui consiliului judetean, bugetul propriu al judetului, virarile de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare si contul de încheiere a exercitiului bugetar;
    b) aproba, la propunerea presedintelui consiliului judetean, contractarea si/sau garantarea împrumuturilor, precum si contractarea de datorie publica locala prin emisiuni de titluri de valoare în numele judetului, în conditiile legii;
    c) stabileste impozite si taxe judetene, în conditiile legii;
    d) adopta strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala si de mediu a judetului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aproba si urmareste, în cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti interesate, masurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;
    e) stabileste, pe baza avizului consiliilor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale implicate, proiectele de organizare si amenajare a teritoriului judetului, precum si de dezvoltare urbanistica generala a acestuia si a unitatilor administrativ-teritoriale componente; urmareste modul de realizare a acestora, în cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale, orasenesti sau municipale implicate;
    f) aproba documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes judetean, în limitele si în conditiile legii.
    (4) În exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. c), consiliul judetean:
    a) hotaraste darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publica a judetului, dupa caz, precum si a serviciilor publice de interes judetean, în conditiile legii;
    b) hotaraste vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privata a judetului, dupa caz, în conditiile legii;
    c) atribuie, în conditiile legii, denumiri de obiective de interes judetean.
    (5) În exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. d), consiliul judetean:
    a) asigura, potrivit competentelor sale si în conditiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judetean privind:
    1. educatia;
    2. serviciile sociale pentru protectia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei si a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie sociala;
    3. sanatatea;
    4. cultura;
    5. tineretul;
    6. sportul;
    7. ordinea publica;
    8. situatiile de urgenta;
    9. protectia si refacerea mediului;
    10. conservarea, restaurarea si punerea în valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor, gradinilor publice si rezervatiilor naturale;
    11. evidenta persoanelor;
    12. podurile si drumurile publice;
    13. serviciile comunitare de utilitate publica de interes judetean, precum si alimentarea cu gaz metan;
    14. alte servicii publice stabilite prin lege;
    b) sprijina, în conditiile legii, activitatea cultelor religioase;
    c) emite avizele, acordurile si autorizatiile date în competenta sa prin lege;
    d) acorda consultanta în domenii specifice, în conditiile legii, unitatilor administrativ-teritoriale din judet, la cererea acestora.
    (6) În exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. e), consiliul judetean:
    a) hotaraste, în conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori straine, inclusiv cu parteneri din societatea civila, în vederea finantarii si realizarii în comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public judetean;
    b) hotaraste, în conditiile legii, înfratirea judetului cu unitati administrativ-teritoriale din alte tari;
    c) hotaraste, în conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unitati administrativ-teritoriale din tara ori din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, în vederea promovarii unor interese comune.
    ART. 92
    Persoanele împuternicite sa reprezinte interesele unitatii administrativ-teritoriale în societati comerciale, regii autonome de interes judetean, asociatii de dezvoltare intercomunitara si alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotarâre a consiliului judetean, în conditiile legii, respectând configuratia politica rezultata dupa alegerile locale.
 
    SECTIUNEA a 3-a
    Functionarea consiliului judetean
 
    ART. 93
    (1) Consiliul judetean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organica, în caz de razboi sau de catastrofa.
    (2) Consiliul judetean îsi exercita mandatul de la data constituirii pâna la data declararii ca legal constituit a consiliului nou-ales.
    ART. 94
    (1) Consiliul judetean se întruneste în sedinta ordinara în fiecare luna, la convocarea presedintelui consiliului judetean.
    (2) Consiliul judetean se poate întruni si în sedinte extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresata presedintelui consiliului judetean, în cazuri exceptionale care necesita adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice.
    (3) Convocarea consiliului judetean se face în scris, prin intermediul secretarului general al judetului, cu cel putin 5 zile înaintea sedintelor ordinare sau cu cel mult 3 zile înaintea celor extraordinare.
    (4) În caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor judetului convocarea consiliului judetean se face de îndata.
    (5) În invitatia la sedinta se vor preciza data, ora, locul desfasurarii si ordinea de zi a acesteia.
    (6) În situatia în care presedintele consiliului judetean se afla în imposibilitatea de a convoca consiliul în sedinta ordinara, aceasta se va face de catre vicepresedintele desemnat în conditiile art. 107.
    (7) Ordinea de zi a sedintei consiliului judetean se aduce la cunostinta locuitorilor judetului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
    (8) În judetele în care cetatenii apartinând unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunostinta publica si în limba materna a cetatenilor apartinând minoritatii respective.
    (9) În toate cazurile convocarea se consemneaza în procesul-verbal al sedintei.
    ART. 95
    (1) Sedintele consiliului judetean se desfasoara legal în prezenta majoritatii consilierilor judeteni în functie.
    (2) Prezenta consilierilor judeteni la sedinta este obligatorie. Cazurile în care se considera ca absenta este determinata de motive temeinice se vor stabili prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului judetean. În situatia în care un consilier judetean absenteaza de doua ori consecutiv fara motive temeinice, el poate fi sanctionat în conditiile regulamentului de organizare si functionare a consiliului judetean.
    ART. 96
    (1) Sedintele consiliului judetean sunt conduse de presedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepresedintele desemnat în conditiile art. 107.
    (2) În cazul în care, din motive întemeiate, lipseste si vicepresedintele desemnat în conditiile art. 107, sedinta va fi condusa de celalalt vicepresedinte sau de un consilier judetean, ales cu votul majoritatii consilierilor judeteni prezenti.
    ART. 97
    (1) În exercitarea atributiilor ce îi revin, consiliul judetean adopta hotarâri cu votul majoritatii membrilor prezenti, în afara de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate.
    (2) Proiectele de hotarâri pot fi propuse de consilieri judeteni, de presedintele consiliului judetean, de vicepresedintii consiliului judetean sau de cetateni. Redactarea proiectelor se face de catre cei care le propun, cu sprijinul secretarului unitatii administrativ-teritoriale si al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judetean.
    (3) Hotarârile se semneaza de presedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepresedintele consiliului judetean care a condus sedinta si se contrasemneaza de secretarul judetului.
    ART. 98
    Dispozitiile art. 42-46, 48-52 si ale art. 54 se aplica în mod corespunzator.
    ART. 99
    (1) Consiliul judetean se dizolva de drept în conditiile art. 55 alin. (1) sau prin referendum judetean.
    (2) Secretarul judetului sau orice alta persoana interesata sesizeaza instanta de contencios administrativ cu privire la cazurile prevazute la alin. (1). Instanta analizeaza situatia de fapt si se pronunta cu privire la dizolvarea consiliului judetean. Hotarârea instantei este definitiva si se comunica prefectului.
    (3) Consiliul judetean poate fi dizolvat prin referendum judetean, organizat în conditiile legii. Referendumul se organizeaza ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel putin 20% din numarul cetatenilor cu drept de vot, înscrisi pe listele electorale ale unitatii administrativ-teritoriale.
    (4) Cheltuielile pentru organizarea referendumului prevazut la alin. (3) se suporta din bugetul judetean.
    (5) Referendumul judetean este organizat, în conditiile legii, de o comisie compusa din prefect, un reprezentant al consiliului judetean desemnat prin hotarâre a consiliului judetean si un judecator de la tribunal. Secretariatul comisiei este asigurat de institutia prefectului.
    (6) Referendumul este valabil daca s-au prezentat la urne cel putin jumatate plus unu din numarul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului judetean înceteaza înainte de termen daca s-au pronuntat în acest sens cel putin jumatate plus unu din numarul total al voturilor valabil exprimate.
    (7) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu judetean se face de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizeaza în termen de maximum 90 de zile de la ramânerea definitiva si irevocabila a hotarârii judecatoresti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului judetean sau, dupa caz, de la validarea rezultatului referendumului.
    (8) Pâna la constituirea noului consiliu judetean, problemele curente ale administratiei judetului vor fi rezolvate de secretarul judetului, pe baza unei împuterniciri speciale date de Guvern, prin Ministerul Administratiei si Internelor.
    ART. 100
    Mandatul de consilier judetean se suspenda în conditiile art. 56.
 
    SECTIUNEA a 4-a
    Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean
 
    ART. 101
    (1) Consiliul judetean alege dintre membrii sai un presedinte si doi vicepresedinti.
    (2) Presedintele si vicepresedintii se aleg cu votul secret al majoritatii consilierilor judeteni în functie.
    (3) Eliberarea din functie a presedintelui sau a vicepresedintilor consiliului judetean se face cu votul secret al majoritatii consilierilor în functie, la propunerea a cel putin unei treimi din numarul acestora. Eliberarea din functie a presedintelui sau a vicepresedintilor consiliului judetean nu se poate face în ultimele sase luni ale mandatului consiliului judetean.
    (4) Pe durata mandatului, presedintele si vicepresedintii consiliului judetean primesc o indemnizatie lunara, ca unica forma de remunerare a activitatii corespunzatoare functiilor de presedinte, respectiv de vicepresedinte al consiliului judetean, care reprezinta baza de calcul pentru stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina în raport cu venitul salarial. Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean nu beneficiaza de sporul de vechime în munca si nici de alte sporuri prevazute de lege.
    (5) Durata mandatului constituie vechime în munca si în specialitatea studiilor absolvite.
    ART. 102
    (1) Presedintele consiliului judetean reprezinta judetul în relatiile cu celelalte autoritati publice, cu persoanele fizice si juridice române si straine, precum si în justitie.
    (2) Presedintele raspunde în fata consiliului judetean de buna functionare a administratiei publice judetene.
    (3) Aparatul de specialitate al consiliului judetean este subordonat presedintelui acestuia. Functionarii din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judetean se bucura de stabilitate în functie, în conditiile legii.
    ART. 103
    (1) Presedintele consiliului judetean raspunde de buna functionare a aparatului de specialitate al consiliului judetean, pe care îl conduce. Coordonarea unor compartimente din aparatul de specialitate poate fi delegata, prin dispozitie a presedintelui consiliului judetean, vicepresedintilor sau altor persoane, în conditiile legii.
    (2) Presedintele consiliului judetean asigura respectarea prevederilor Constitutiei, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui României, a hotarârilor si ordonantelor Guvernului, a hotarârilor consiliului judetean, precum si a altor acte normative.
    ART. 104
    (1) Presedintele consiliului judetean îndeplineste, în conditiile legii, urmatoarele categorii principale de atributii:
    a) atributii privind functionarea aparatului de specialitate al consiliului judetean, a institutiilor si serviciilor publice de interes judetean si a societatilor comerciale si regiilor autonome de interes judetean;
    b) atributii privind relatia cu consiliul judetean;
    c) atributii privind bugetul propriu al judetului;
    d) atributii privind relatia cu alte autoritati ale administratiei publice locale si serviciile publice;
    e) atributii privind serviciile publice de interes judetean;
    f) alte atributii prevazute de lege sau sarcini date de consiliul judetean.
    (2) În exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. a), presedintele consiliului judetean:
    a) întocmeste si supune spre aprobare consiliului judetean regulamentul de organizare si functionare a acestuia, organigrama, statul de functii si regulamentul de organizare si functionare a aparatului de specialitate, precum si ale institutiilor si serviciilor publice de interes judetean si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes judetean;
    b) numeste, sanctioneaza si dispune suspendarea, modificarea si încetarea raporturilor de serviciu sau, dupa caz, a raporturilor de munca, în conditiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judetean.
    (3) În exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. b), presedintele consiliului judetean:
    a) conduce sedintele consiliului judetean si dispune masurile necesare pentru pregatirea si desfasurarea în bune conditii a acestora;
    b) prezinta consiliului judetean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atributiilor sale si a hotarârilor consiliului judetean;
    c) propune consiliului judetean numirea, sanctionarea, modificarea si încetarea raporturilor de serviciu sau, dupa caz, a raporturilor de munca, în conditiile legii, pentru conducatorii institutiilor si serviciilor publice de interes judetean.
    (4) În exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. c), presedintele consiliului judetean:
    a) exercita functia de ordonator principal de credite;
    b) întocmeste proiectul bugetului judetului si contul de încheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului judetean, în conditiile si la termenele prevazute de lege;
    c) urmareste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune consiliului judetean adoptarea masurilor necesare pentru încasarea acestora la termen;
    d) initiaza, cu aprobarea consiliului judetean, negocieri pentru contractarea de împrumuturi si emisiuni de titluri de valoare în numele judetului.
    (5) În exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. d), presedintele consiliului judetean:
    a) îndruma metodologic, prin aparatul de specialitate al consiliului judetean, activitatile de stare civila si autoritate tutelara desfasurate în comune si orase;
    b) poate acorda, fara plata, prin aparatul de specialitate al consiliului judetean, sprijin, asistenta tehnica, juridica si de orice alta natura consiliilor locale sau primarilor, la cererea expresa a acestora.
    (6) În exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. e), presedintele consiliului judetean:
    a) coordoneaza realizarea serviciilor publice si de utilitate publica de interes judetean prestate prin intermediul aparatului de specialitate al consiliului judetean sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes judetean;
    b) ia masuri pentru organizarea executarii si executarea în concret a activitatilor din domeniile prevazute la art. 91 alin. (5) lit. a)-d);
    c) ia masuri pentru evidenta, statistica, inspectia si controlul efectuarii serviciilor publice si de utilitate publica de interes judetean prevazute la art. 91 alin. (5) lit. a)-d), precum si a bunurilor din patrimoniul public si privat al judetului;
    d) emite avizele, acordurile si autorizatiile date în competenta sa prin lege sau prin hotarâre a consiliului judetean;
    e) coordoneaza si controleaza organismele prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes judetean, înfiintate de consiliul judetean si subordonate acestuia;
    f) coordoneaza si controleaza realizarea activitatilor de investitii si reabilitare a infrastructurii judetene.
    (7) Presedintele consiliului judetean poate delega vicepresedintilor, prin dispozitie, atributiile prevazute la alin. (6).
    ART. 105
    (1) Presedintele consiliului judetean poate înfiinta, în limita numarului maxim de posturi aprobate, cabinetul presedintelui, compartiment distinct format din maximum 5 persoane.
    (2) Personalul din cadrul cabinetului presedintelui este numit si eliberat din functie de presedintele consiliului judetean.
    (3) Personalul din cadrul cabinetului presedintelui consiliului judetean îsi desfasoara activitatea în baza unui contract individual de munca pe durata determinata, încheiat în conditiile legii, pe durata mandatului presedintelui consiliului judetean.
    (4) Atributiile personalului compartimentului prevazut la alin. (1) se stabilesc prin dispozitie a presedintelui consiliului judetean.
    ART. 106
    (1) În exercitarea atributiilor sale presedintele consiliului judetean emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz.
    (2) Prevederile art. 48 si ale art. 49 alin. (2) se aplica în mod corespunzator.
    ART. 107
    (1) În cazul suspendarii presedintelui, atributiile acestuia vor fi exercitate de unul dintre vicepresedinti, desemnat de consiliul judetean prin votul secret al majoritatii consilierilor judeteni în functie.
    (2) În celelalte cazuri de absenta a presedintelui atributiile sale vor fi exercitate, în numele acestuia, de unul dintre vicepresedinti, desemnat de presedinte prin dispozitie.
    ART. 108
    (1) Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean îsi pastreaza calitatea de consilier judetean.
    (2) Prevederile art. 69 si 71 se aplica în mod corespunzator si presedintelui consiliului judetean.
 
    CAP. VII
    Initiativa cetateneasca
 
    ART. 109
    (1) Cetatenii pot propune consiliilor locale si consiliilor judetene pe a caror raza domiciliaza, spre dezbatere si adoptare, proiecte de hotarâri.
    (2) Promovarea unui proiect de hotarâre poate fi initiata de unul sau de mai multi cetateni cu drept de vot, daca acesta este sustinut prin semnaturi de cel putin 5% din populatia cu drept de vot a unitatii administrativ-teritoriale respective.
    ART. 110
    (1) Initiatorii depun la secretarul unitatii administrativ-teritoriale forma propusa pentru proiectul de hotarâre. Proiectul va fi afisat spre informare publica prin grija secretarului unitatii administrativ-teritoriale.
    (2) Initiatorii asigura întocmirea listelor de sustinatori pe formulare puse la dispozitie de secretarul unitatii administrativ-teritoriale.
    (3) Listele de sustinatori vor cuprinde numele, prenumele si domiciliul, seria si numarul actului de identitate si semnaturile sustinatorilor.
    (4) Listele de sustinatori pot fi semnate numai de cetatenii cu drept de vot care au domiciliul pe raza unitatii administrativ-teritoriale respective, al carei consiliu local sau judetean urmeaza sa dezbata proiectul de hotarâre în cauza.
    ART. 111
    Dupa depunerea documentatiei si verificarea acesteia de catre secretarul unitatii administrativ-teritoriale, proiectul de hotarâre va urma procedurile regulamentare de lucru ale consiliului local sau judetean, dupa caz.
 
    CAP. VIII
    Administratorul public
 
    ART. 112
    (1) La nivelul comunelor si oraselor, primarul poate propune consiliului local înfiintarea functiei de administrator public, în limita numarului maxim de posturi aprobate.
    (2) Numirea si eliberarea din functie a administratorului public se fac de primar, pe baza unor criterii, proceduri si atributii specifice, aprobate de consiliul local. Numirea în functie se face pe baza de concurs.
    (3) Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat în acest sens cu primarul, atributii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local.
    (4) Primarul poate delega catre administratorul public, în conditiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.
    ART. 113
    (1) La nivelul judetelor, presedintele consiliului judetean poate propune consiliului judetean înfiintarea functiei de administrator public, în limita numarului maxim de posturi aprobate.
    (2) Numirea si eliberarea din functie a administratorului public se fac de presedintele consiliului judetean, pe baza unor criterii, proceduri si atributii specifice, aprobate de consiliul judetean. Numirea în functie se face pe baza de concurs.
    (3) Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat în acest sens cu presedintele consiliului judetean, atributii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes judetean.
    (4) Presedintele consiliului judetean poate delega catre administratorul public, în conditiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.
    ART. 114
    (1) Asociatiile de dezvoltare intercomunitara pot decide desemnarea unui administrator public pentru gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul asocierii.
    (2) Recrutarea, numirea si eliberarea din functie a administratorului public al asociatiilor de dezvoltare intercomunitara se fac pe baza unei proceduri specifice de catre consiliile de administratie ale acestora si sunt aprobate prin hotarâri ale consiliilor locale si consiliilor judetene respective.
 
    CAP. IX
    Actele autoritatilor administratiei publice locale si comunicarea acestora
 
    ART. 115
    (1) Pentru îndeplinirea atributiilor ce le revin:
    a) primarul emite dispozitii;
    b) consiliul local adopta hotarâri;
    c) consiliul judetean adopta hotarâri.
    (2) Dispozitiile primarului se comunica în mod obligatoriu prefectului judetului, în cel mult 5 zile lucratoare de la semnarea lor.
    (3) Hotarârile consiliului local se comunica în mod obligatoriu:
    a) primarului unitatii administrativ-teritoriale;
    b) prefectului judetului.
    (4) Hotarârile consiliului judetean se comunica în mod obligatoriu prefectului judetului.
    (5) Comunicarea actelor între autoritatile administratiei publice locale si cu prefectul judetului se efectueaza prin intermediul secretarului unitatii administrativ-teritoriale.
    (6) Actele autoritatilor administratiei publice locale se vor aduce la cunostinta publica prin grija secretarului unitatii administrativ-teritoriale.
    (7) Dispozitiile primarului, hotarârile consiliului local si hotarârile consiliului judetean sunt supuse controlului de legalitate al prefectului în conditiile legii care îi reglementeaza activitatea.
 
    CAP. X
    Secretarii unitatilor administrativ-teritoriale
 
    ART. 116
    (1) Fiecare unitate administrativ-teritoriala si subdiviziune administrativ-teritoriala a municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei, orasului, municipiului, judetului si al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este functionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. Secretarul se bucura de stabilitate în functie.
    (2) Secretarul unitatii administrativ-teritoriale nu poate fi membru al unui partid politic, sub sanctiunea destituirii din functie.
    (3) Secretarul unitatii administrativ-teritoriale nu poate fi sot, sotie sau ruda de gradul întâi cu primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu presedintele sau vicepresedintele consiliului judetean, sub sanctiunea eliberarii din functie.
    (4) Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu si regimul disciplinar ale secretarului unitatii administrativ-teritoriale se fac în conformitate cu prevederile legislatiei privind functia publica si functionarii publici.
    ART. 117
    Secretarul unitatii administrativ-teritoriale îndeplineste, în conditiile legii, urmatoarele atributii:
    a) avizeaza, pentru legalitate, dispozitiile primarului si ale presedintelui consiliului judetean, hotarârile consiliului local, respectiv ale consiliului judetean;
    b) participa la sedintele consiliului local, respectiv ale consiliului judetean;
    c) asigura gestionarea procedurilor administrative privind relatia dintre consiliul local si primar, respectiv consiliul judetean si presedintele acestuia, precum si între acestia si prefect;
    d) organizeaza arhiva si evidenta statistica a hotarârilor consiliului local si a dispozitiilor primarului, respectiv a hotarârilor consiliului judetean si a dispozitiilor presedintelui consiliului judetean;
    e) asigura transparenta si comunicarea catre autoritatile, institutiile publice si persoanele interesate a actelor prevazute la lit. a), în conditiile <LLNK 12001   544 10 201   0 18>Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare;
    f) asigura procedurile de convocare a consiliului local, respectiv a consiliului judetean, si efectuarea lucrarilor de secretariat, comunica ordinea de zi, întocmeste procesul-verbal al sedintelor consiliului local, respectiv ale consiliului judetean, si redacteaza hotarârile consiliului local, respectiv ale consiliului judetean;
    g) pregateste lucrarile supuse dezbaterii consiliului local, respectiv a consiliului judetean, si comisiilor de specialitate ale acestuia;
    h) alte atributii prevazute de lege sau însarcinari date de consiliul local, de primar, de consiliul judetean sau de presedintele consiliului judetean, dupa caz.
 
    CAP. XI
    Contraventii si sanctiuni
 
    ART. 118
    (1) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei urmatoarele fapte:
    a) nepunerea în aplicare, cu rea-credinta, a hotarârilor consiliului local de catre primar;
    b) nepunerea în aplicare, cu rea-credinta, a hotarârilor consiliului judetean de catre presedintele consiliului judetean;
    c) neprezentarea în termenul prevazut de Legea finantelor publice locale a proiectului bugetului unitatii administrativ-teritoriale de catre primar, respectiv presedintele consiliului judetean, din culpa lor;
    d) neprezentarea de catre primar sau presedintele consiliului judetean a rapoartelor prevazute de lege, din culpa lor;
    e) neluarea masurilor necesare, stabilite de lege, de catre primar sau presedintele consiliului judetean, în calitatea acestora de reprezentanti ai statului în unitatile administrativ-teritoriale.
    (2) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor se fac de catre prefect, în calitatea sa de autoritate publica, reprezentant al Guvernului pe plan local.
    (3) Dispozitiile prezentului articol se completeaza în mod corespunzator cu prevederile <LLNK 12001     2130 301   0 32>Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin <LLNK 12002   180 10 201   0 18>Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
 
    CAP. XII
    Bunuri si lucrari publice
 
    SECTIUNEA 1
    Administrarea bunurilor
 
    ART. 119
    Constituie patrimoniu al unitatii administrativ-teritoriale bunurile mobile si imobile care apartin domeniului public al unitatii administrativ-teritoriale, domeniului privat al acesteia, precum si drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial.
    ART. 120
    (1) Apartin domeniului public de interes local sau judetean bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public si nu sunt declarate prin lege de uz sau de interes public national.
    (2) Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile.
    ART. 121
    (1) Domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuri mobile si imobile, altele decât cele prevazute la art. 120 alin. (1), intrate în proprietatea acestora prin modalitatile prevazute de lege.
    (2) Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispozitiilor de drept comun, daca prin lege nu se prevede altfel.
    (3) Donatiile si legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, dupa caz, a consiliului judetean, cu votul majoritatii consilierilor locali sau judeteni, dupa caz, în functie.
    (4) Schimbul de imobile din domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale se face în conditiile legii, pe baza unui raport de evaluare, însusit de consiliul local.
    ART. 122
    Toate bunurile apartinând unitatilor administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Consiliilor locale si judetene li se prezinta anual de catre primar, respectiv de presedintele consiliului judetean, un raport asupra situatiei gestionarii bunurilor.
    ART. 123
    (1) Consiliile locale si consiliile judetene hotarasc ca bunurile ce apartin domeniului public sau privat, de interes local sau judetean, dupa caz, sa fie date în administrarea regiilor autonome si institutiilor publice, sa fie concesionate ori sa fie închiriate. Acestea hotarasc cu privire la cumpararea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau judetean, în conditiile legii.
    (2) Vânzarea, concesionarea si închirierea se fac prin licitatie publica, organizata în conditiile legii.
    (3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), în cazul în care consiliile locale sau judetene hotarasc vânzarea unui teren aflat în proprietatea privata a unitatii administrativ-teritoriale pe care sunt ridicate constructii, constructorii de buna-credinta ai acestora beneficiaza de un drept de preemptiune la cumpararea terenului aferent constructiilor. Pretul de vânzare se stabileste pe baza unui raport de evaluare, aprobat de consiliul local sau judetean, dupa caz.
    (4) Proprietarii constructiilor prevazute la alin. (3) sunt notificati în termen de 15 zile asupra hotarârii consiliului local sau judetean si îsi pot exprima optiunea de cumparare în termen de 15 zile de la primirea notificarii.
    ART. 124
    Consiliile locale si consiliile judetene pot da în folosinta gratuita, pe termen limitat, bunuri mobile si imobile proprietate publica sau privata locala ori judeteana, dupa caz, persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica ori serviciilor publice.
 
    SECTIUNEA a 2-a
    Lucrarile publice
 
    ART. 125
    Consiliile locale sau consiliile judetene pot contracta prin licitatie efectuarea de lucrari si servicii de utilitate publica, în limita sumelor aprobate prin bugetul local, respectiv judetean.
    ART. 126
    Lucrarile de constructii si reparatii de interes public, finantate din bugetele comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor, se executa numai pe baza unor documentatii tehnico-economice avizate sau aprobate, dupa caz, de consiliul local ori de consiliul judetean si numai pe baza unei licitatii publice, în limitele si în conditiile prevazute de lege.
    ART. 127
    Documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului privind comuna, orasul, municipiul si judetul se elaboreaza, se aproba si se finanteaza în conformitate cu prevederile legii.
 
    CAP. XIII
    Dispozitii tranzitorii si finale
 
    ART. 128
    Consilierii locali sau judeteni, dupa caz, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului Bucuresti, primarii si viceprimarii subdiviziunilor administrativ-teritoriale, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, secretarii unitatilor administrativ-teritoriale si personalul din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judetean, raspund, dupa caz, contraventional, administrativ, civil sau penal pentru faptele savârsite în exercitarea atributiilor ce le revin, în conditiile legii.
    ART. 129
    Judetul Ilfov are resedinta în municipiul Bucuresti.
    ART. 130
    Prevederile art. 57 alin. (4) si ale art. 101 alin. (3) privind eliberarea din functie a viceprimarilor, a presedintilor si vicepresedintilor consiliilor judetene se aplica dupa alegerile autoritatilor administratiei publice locale din anul 2008.
    ART. 131
    Prevederile art. 19, art. 39 alin. (7) si ale art. 76 alin. (2)-(4) sunt aplicabile si în cazul în care, din diferite motive, dupa intrarea în vigoare a prezentei legi, ponderea cetatenilor apartinând unei minoritati nationale scade sub procentul prevazut la art. 19.
    ART. 132*)
    Denumirea aparat propriu de specialitate se înlocuieste, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate. Denumirea aparat propriu de specialitate al consiliului local se înlocuieste, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate al primarului. Denumirea servicii descentralizate ale ministerelor se înlocuieste, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea servicii publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale.
----------
    *) Fost <LLNK 12006   286 10 202 156 44>art. 156^2, introdus prin Legea nr. 286/2006, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 18 iulie 2006.
 
    ART. 133
    (1) Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (2) Pe aceeasi data se abroga <LLNK 11991    69 11 201   0 47>Legea administratiei publice locale nr. 69/1991, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996, cu modificarile ulterioare, art. 15 alin. (2) lit. d) si <LLNK 12004   393 10 202  18 48>art. 18 alin. (2) teza II din Legea nr. 393/2004**) privind Statutul alesilor locali, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.
----------
    **) Abrogarea art. 15 alin. (2) lit. d) si <LLNK 12004   393 10 202  18 48>art. 18 alin. (2) teza II din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali a fost dispusa prin pct. 111 al <LLNK 12006   286 10 202   0 29>art. I din Legea nr. 286/2006, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 18 iulie 2006.
 
    NOTA:
    Reproducem mai jos prevederile <LLNK 12006   286 10 202   0 30>art. II din Legea nr. 286/2006 pentru modificarea si completarea <LLNK 12001   215 10 201   0 48>Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, care nu este încorporat în textul republicat al <LLNK 12001   215 10 201   0 18>Legii nr. 215/2001 si care se aplica, în continuare, ca dispozitii proprii ale <LLNK 12006   286 10 201   0 18>Legii nr. 286/2006:
    "Art. II. - (1) Secretarii comunelor care, la data intrarii în vigoare a prezentei legi, nu au studii superioare îsi pot pastra functia publica cu obligatia ca, în termen de 3 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, sa absolve o forma de învatamânt superior de lunga durata în specialitatea stiinte juridice sau administratie publica, sub sanctiunea eliberarii din functie.
    (2) Pâna la data de 31 decembrie 2006, sub sanctiunea încetarii raportului de serviciu, acestia vor prezenta documente care dovedesc situatia lor scolara, care sa le permita îndeplinirea în termen a obligatiei prevazute mai sus."
 
 -------
 


Contact


Adresa: Bulevardul 21 Decembrie 1989, Nr. 58, Cluj-Napoca
Tel.: +40.264.503300
Fax: +40.264.591637
E-mail: prefectura@prefecturacluj.ro
PROGRAM  DE LUCRU CU PUBLICUL
 Luni, Marti, Miercuri, Vineri - 8.00-16.30      Joi - 8.00-18.30

PROGRAM DE AUDIENTE  FOND FUNCIAR
Joi - 10.00-14.00
   Practica studenti 
 

   LiniaVerde AntiCoruptie:
   0800 806 806 (apel gratuit)

   Telefonul Consumatorului


   Harta Interactiva a Judetului Cluj
© 2016 Toate drepturile sunt rezervate Prefecturii Cluj Harta site  |  
Legea 215